vineri, 24 martie 2017

Zilele noastre care nu vor mai fi niciodata de Cristina Nemerovschi

Cand vine vorba de Cristina nu mai se pune problema de o poveste slaba,prost scrisa si plictisitoare.Daca o veti intlni macar o data,veti vedea ca e foarte fluida,prietenoasa si comunicativa (toate calitatile pe care eu nu le posed),o veti adora instant.
Cristina are mereu un leac pentru inimi nelinistite,e o fire vindecatoare,care nu lasa loc de prejudecati,isi spune mesajul clar intr-un stil tipic adolescentin,pentru ca in definit ea vrea si reuseste sa ramana mereu o adolescenta rebela,care-i intelege pe tineri,se pune in pielea lor si traieste prin ochii lor.
Este sincera,deschisa,optimista,vie prin tot ceea ce face,iar asta se vede cu ochiul liber prin placerea cu care isi manifesta arta,de fiecare data mai exploziv,mai colorat,mai neobisnuit.
Pentru ca fara toate aceste elemente nu ar fi ea,inegalabila Nemerovschi,scriitoarea nemuritoare,adolescenta incurabila,intoxicata cu povesti si iubiri tragice.
De aceasta data Cristina ne introduce in lumea deosebita si diferita a oamenilor cu probleme mintale,o lume vie,intensa,sexi,si dureros de sincera fata de problemele lor.Lumea ii scuipa doar pentru ca sunt diferiti,nuici macar nu le da prilejul sa -si spuna povestea,una extrem de emotionanta,dura,dureroasa,zdrobitoare.
Cristina vede dincolo de aparente si scoate la lumina aspectele reprimate ale oamenilor,felul cum sunt ei in realitate cand mastile cad la pamant, iar oglinzi imense ilustreaza adevarata natura a omului.
Povestea de iubire e emotionanta,lacrimogena in anumite puncte,dar si trista.
Cred ca este prima data cand rezonez cu un personaj dintr-o carte la modul serios,Ana are la fel ca mine,multe temeri,dar ea spre deosebire de mine stie sa-si traiasca viata la maxim,ca si cum ziua asta ar fi ultima,sa depasasca momentele critice,sa ramana vie pana la final,asta facand din ea o Invingatoare.O carte care mi-a deschis ochii si mi-a dat curajul (SAU CEL PUTIN SPER) sa fac lucrurile de care mai devreme ma temeam si nu aveam curajul sa le fac,cel mai important sa finalizez macar un roman poate nu la fel de bun ca cel de fata dar macar acceptabil cat de cat.
Un roman pe care o sa-l citesc pana cand mi se va lipi de creier,merita fiecare moment si fraza rostita pentru ca este un antidot scris cu pasiune de o invingatoare,de Cristina Nemerovschi,rebela nemuritoare a unei societati nevindecabile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu