Aceasta carte este un pic atipica,si totusi prezinta putin din stilul japonez de dupa al doilea Razboi Mondial,refacerea vietii supravietuitorilor din lagare.
Dar nu asta e tema principala.Ideea care mi-a starnit interes e ca se petrece o crima care ii declanseaza o memorie afectiva luiAsako Saito,personajul principal al volumului.
Se vede inca din debut,ca e o drama,dar este un pic plictisitor putin,si mai devine ametitor toate rememorarile pe care Asako le are aproape o data la 10 pagini.
Autoarea pune accent pe descriere si asta este de apreciat pentru ca ii iese,scoate niste descrieri frumoase pe care le imbina ingenios cu puzze-ul creat de rememorarile melancolice prin care nevoie sa treaca.
Lumea japoneza,este slaba aici,in sensul ca accentul este aruncat asupra dramelor interminabile ale lui Asako.Femeia asta singura,batrana si nefericita,asa cum ea insasi se eticheteaza.E descrisa ok,in sensul ca ii intelegem toata drama,dar este un pic prea mult pentru gustul meu.
Coperta imi place,desi nu ma da pe spate,iar descrierea,cum am spus e facuta in asa fel incat sa te atraga.
Este o carte luata din peripetiile mele multiple la Bucuresti,desi tot incerc sa ma las de viciul asta,tampit,fiindca nu am unde le pune,si nici prea mult timp si energie sa le citesc dar,sper ca timpul sa le rezolve treptat pe toate.
Finalul nu spune nimic concret,este insipid sec si nu reprezinta nici macar o dilemasau o rezolvare a romanului,il lasa in aer,ceea ce este jenant si un pic deranjant.
Asta fiind spuse,e o carte care mi-a placut pentru descrierile sale,dar tematica si finalul raman in continuare confuze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu